Modul în care neuroprimații dopaminei afectează comportamentul
Cuprins:
Neurotransmițătorii și neuronii
Creierul este alcătuit dintr-un grup mare de celule numite neuroni. Neuronii sunt unitatea funcțională a creierului și controlează toate procesele neurologice, inclusiv gândurile și comportamentul. Sistemul nervos este în esență un grup de neuroni interconectați. Neuronii comunică între ei prin intermediul unor joncțiuni mici numite sinapse. Neuronii folosesc mesageri chimici speciali, numiți neurotransmițători, pentru a comunica între aceste sinapse. Neurotransmițătorii sunt eliberați de un neuron în sinapse și apoi se leagă de ceilalți neuroni. Acești neurotransmițători pot fie să activeze alți neurotransmițători, fie să-i determine să fie mai puțin activi. Dopamina este un neurotransmițător care poate activa neuronii în multe părți diferite ale creierului.
Videoclipul zilei
Dopamina și schizofrenia
Una dintre funcțiile dopaminei este de a controla gândurile și de a lua decizii. Dopamina acționează ca un fel de gatekeeper pentru care impulsurile și gândurile devin conștiente și pot fi acționate. Semnalele de neuron care duc la niveluri ridicate de dopamină pot continua. Un articol din 2005, publicat în "Jurnalul de Neurologie Computațională", explică faptul că dopamina este forța motrice din spatele generării de idei și a creativității.
Dr. Chudler de la Universitatea Washington explică, de asemenea, modul în care dopamina poate fi legată de anumite tulburări psihiatrice, cum ar fi schizofrenia. Nivelurile ridicate de dopamină ar putea, teoretic, să permită un flux de gânduri și impulsuri să curgă în întreaga creier, ducând la halucinații și iluzii care sunt un semn distinctiv al schizofreniei. Multe medicamente care sunt folosite pentru a trata schizofrenia (cunoscute și sub numele de antipsihotice) lucrează prin scăderea nivelului de dopamină în creier sau prin blocarea efectelor dopaminei.
Dependența
Pe lângă rolul său în supravegherea gândurilor, acțiunilor și comportamentului, dopamina are un rol foarte important în motivație. În iunie 2009, "Nature" a publicat un articol care ajută la detalierea acestei alte funcții a dopaminei. Neuronii sensibili la dopamină sunt foarte concentrați într-o parte a creierului numită substantia nigrans. Această parte a creierului controlează senzația de plăcere și motivație. Beneficiile senzoriale provoacă eliberarea dopaminei în creier, determinând astfel ca acești neuroni să devină activi. Acest mecanism stă la baza euforiei cauzate de dependența de stimulente (cum ar fi amfetaminele), narcoticele și alcoolul. Utilizarea acestor substanțe determină o eliberare bruscă de dopamină în substanța nigrans, care comunică creierului că apare ceva foarte plăcut. Această creștere a dopaminei este, de asemenea, responsabilă pentru generarea unei motivații ridicate pentru achiziționarea mai multor medicamente sau alcool.
