Ce probleme de copil pot afecta dezvoltarea cognitivă?

Cuprins:

Anonim

Dezvoltarea cognitivă se referă la modul în care un copil învață, înțelege, memorează și procesează informațiile pe măsură ce crește. În publicația "Construirea Sistemului de control al traficului aerian al creierului: Cum experiențele timpurii formează dezvoltarea funcției executive" pe site-ul Universității Harvard, Consiliul Național Științific pentru Copii în Dezvoltare și Forumul Național privind politica și programele timpurii ale copiilor explică faptul că dezvoltarea sănătoasă a abilităților cognitive ajută un copil multitask, rezolvă probleme, planifică, ia decizii și controlează impulsurile pe măsură ce se maturizează. Dacă un copil nu primește șansa de a-și întări și de a-și folosi abilitățile cognitive, poate avea probleme cu sarcinile de zi cu zi și cu activitățile sociale mai târziu în viață.

Videoclipul zilei

Stresul

Unele forme de stres, ca și prima zi de școală, reprezintă o parte normală și sănătoasă a vieții copilului. Stresul care provine din adversități prelungite sau frecvente și lipsa suportului pentru adulți poate avea un impact negativ asupra dezvoltării cognitive a unui copil, conform articolului din cadrul Universității Harvard "Stress Toxic: Facts. "Contradicțiile stresante pot apărea sub forma abuzului de substanțe al unui părinte, a expunerii la violență, a greutăților economice ale unei familii, a neglijării cronice, a abuzului emoțional sau a abuzului fizic. Atunci când un copil trăiește într-un mediu stresant, dezvoltarea arhitecturii creierului său slăbește și îi pune în pericol tulburările cognitive. Intervenția de la îngrijirea adulților care oferă relații de răspuns, totuși, poate ajuta la inversarea efectelor stresului "toxic".

Un copil intr-o casa stabila, cu doi parinti este mai probabil sa aiba "abilitati cognitive superioare" decat un copil intr-o casa cu un singur parinte, potrivit unei Universitati din Londra studiu discutat în raportul "Newsweek" din 2011 "Sărăcia poate împiedica dezvoltarea cognitivă a unui copil, arată studiul. "Consiliul Național Științific pentru Copii în Desfășurare și Forumul Național privind Politica și Programele pentru Copilăria timpurie explică faptul că atunci când există o relație pozitivă între adulți și copii în casă, mediul promovează creșterea cognitivă și sporește dezvoltarea acesteia. Părinții pot încuraja dezvoltarea în continuare prin crearea unei rutine zilnice, o interacțiune socială frecventă și prin furnizarea de experiențe care implică partajarea.

Venit

Un copil care provine dintr-o gospodărie cu venituri mici are mai multe șanse de a avea deficite cognitive decât un copil a cărui familie are un statut socio-economic mai ridicat. Organizația Mondială a Sănătății, în articolul "Dezvoltarea timpurie a copilului", împărtășește faptul că un copil care trăiește în sărăcie este expus riscului de a nu avea acces la alimente nutritive, servicii bune de îngrijire a sănătății, îngrijitori favorizanți sau un mediu stimulativ - toți factorii care pot nega afectează dezvoltarea cognitivă a copilului.Organizația Mondială a Sănătății notează că părinții cu venituri mici pot contribui la creșterea succesului de dezvoltare al unui copil prin accesarea programelor sociale care oferă beneficii de maternitate, hrană sănătoasă, asistență medicală, sprijin financiar și oportunități sporite de petrecere a timpului cu copiii.

Ereditatea și mediul

Fiecare persoană efectuează până la 50 de anomalii genetice care îi pot predispune la o deficiență de dezvoltare sau la o problemă de sănătate, potrivit articolului NOVA "Nature vs. Nurture Revisited" al lui Kevin Davies. Dacă o tulburare cognitivă sau intelectuală bazată pe gene se desfășoară în familie și un copil o dobândește, există o șansă ca intervenția timpurie să ajute la compensarea unor deficiențe. Davies observă că experiențele copilului în primii săi ani sunt la fel de cruciale ca și genele pe care le moștenește. De exemplu, un mediu care nu promovează dezvoltarea copilului sănătos în primii ani îl poate pune în pericol pentru întârzieri cognitive, chiar dacă nu are o predispoziție genetică pentru aceștia.